Aproape jumătate din populaţie (48%) consideră că mass-media din Moldova nu este liberă să prezinte ştiri şi comentarii fără cenzură din partea guvernării, arată datele Barometrului de opinie publică pentru luna octombrie 2008. Totodată, 65% din populaţie nu se simte liberă să critice deschis guvernarea. Conform datelor sociologice pentru 88% din populaţia Republicii Moldova, principala sursă de informare este televiziunea, aceasta fiind şi sursa în care 55% din populaţie are cea mai mare încredere. Pentru 44% sursa principală de informare este radioul şi doar pentru fiecare al cincilea – ziarele.
În Rep. Moldova activează 190 de studiouri TV şi 42 de staţii radio. Autoritatea publică care reglementează activitatea în domeniul audiovizualului este Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Licenţele pentru emisie sunt eliberate în baza grilei de emisiuni de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Legea Audiovizualului şi deciziile Consiliului obligă fiecare canal să emită, cel puţin, 65% din volumul emisiunilor în limba de stat a ţării; 20 la sută muzică autohtonă din totalul emisiunilor muzicale; cel puţin 30% de emisiuni cu tematică culturală şi educaţională. Cotele emisiunilor cu destinaţie culturală din cadrul Companiei “Teleradio-Moldova” sunt următoarele: Radio-Moldova – 34.5%; TV-Moldova 1 – 23% în limba româna şi 3% în limbile minorităţilor etnice. Nu există informaţie statistică despre cotele emisiunilor cu destinaţie culturală de la celelalte studiouri TV şi staţii radio. Există o influenţă puternică a “factorului rus” pe piaţa mediatică a Rep. Moldova, care promovează cultura şi valorile acestei minorităţi etnice. Programele posturilor de televiziune din Moldova nu fac faţă concurenţei cu cele ale posturilor din ţările vecine, în special România şi Rusia. Posturile locale de televiziune şi radio îşi completează serviciile de programe în mare parte pe retransmiterea posturilor de popularitate străine în detrimentul producţiei proprii, astfel limitând participarea oamenilor de cultură din ţară şi promovarea culturii naţionale. Doar un singur post de radio – „Radio Moldova” – are acoperire naţională. Dintre cele 3 reţele naţionale de televiziune doar „Moldova 1” este pusă la dispoziţia producătorului local.
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat şi un şir de legi, care reglementează activitatea unor instituţii din domeniul industriilor culturale. A fost adoptat Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260-XVI din 27.07.2006. ce are drept scop asigurarea apărării drepturilor consumatorului de programe de a recepţiona informaţii corecte şi obiective, care ar contribui la libera formare a opiniei, asigurarea drepturilor radiodifuzorilor la libertate editorială şi libertate de exprimare, instituirea principiilor democratice de funcţionare a audiovizualului din Republica Moldova. Decalajul între legea scrisă şi implementarea legii în practică este enorm şi necesită intervenţii suplimentare petru a armoniza cadrul legal al audiovizualului la standardele europene. Acest domeniu este un teren de luptă extrem de politizat şi de interes major pentru actuala guvernare cu scopul de a monopoliza piaţa mediatică şi a o transforma în instrument ideologic în campania electorală din 2009. Drept exemple pot servi „prihvatizarea” posturilor de radio “Antena C” şi a postului de televiziune “Euro TV”, şi hărţuirile radioului “Vocea Basarabiei”, a postului de televiziune “PRO TV” etc.. 41% dintre respondenţi ai BOP 2008 (cu 10% mai mulţi decât în 2006) cred că Compania publică „Teleradio-Moldova” reflectă evenimentele prin prisma intereselor partidului de guvernământ. Doar fiecare al cincilea respondent este de părerea că la televiziunea şi radioul public au acces egal toate partidele politice.
Recomandări:
Asigurarea reformei audiovizualului din Moldova în conformitate cu cerinţele Codului audiovizualului: crearea a 11 reţele naţionale (5 TV şi 6 radio);
Asigurarea a 80% din volumul de emisie cu programe în limba română;
Dezvoltarea producţiei autohtone şi limitarea retransmisiunilor etc.
„Barometrul opiniei publice” IPP, octombrie 2008, Chisinau
