Salvaţi Liceul „Ion Creangă” din Bălti

Salvaţi Liceul „Ion Creangă” din Bălţi! Sute de profesori, elevi şi părinți cer anularea deciziei fostului Minister al Educației şi Tineretului privind sistarea procesului de admitere pentru anul de studii 2009-2010 la Liceul teoretic regional „Ion Creangă” din Bălţi, la profilul arte.

more about “Salvaţi Liceul „Ion Creangă” din Bă“, posted with vodpod

 

Presa

Activitatea în domeniul presei este reglementată de către Legea Presei adoptată la 26 octombrie 1994. Această lege stabileşte relaţiile dintre mijloacele tipărite de informare în masă, stat şi societate prin recunoaşterea drepturilor şi determinarea sferei de obligaţii ale jurnaliştilor şi ale mijloacelor de informare în masă. În februarie 1999 prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 277-XIV a fost aprobată “Concepţia despre susţinerea şi stimularea de către stat a mijloacelor de informare în masă, pentru anii 1999-2003”. Multe din revedrile acestor legi au rămas neaplicate pînă în prezent. Statul nu a creat mecanisme
economice efective, care să contribuie la dezvoltarea presei naţionale. Nu există prevederi legale în vederea susţinerii de către stat a mijloacelor de informare în masă în limba română.

Conform datelor sociologice doar 26% din populaţia Rep. Moldova primesc informaţia din presa scrisă. Pentru a schimba
situaţia din domeniul presei scrise este necesar de diversificat oferta de
publicaţii autohtone. Nu există facilităţi pentru mijloacele de informare în
masă, inclusiv în domeniul fiscal.

Recomandări:

 Informarea societăţii civile cu privire la deciziile luate de autorităţi, de discuţii
publice ale proiectelor culturale şi formarea unor Consilii din reprezentanţi
ai societăţii civile pentru analiza cheltuielilor publice în domeniu;

Protejarea profesioniştilor din cultură şi mass-media prin reintroducerea onorariului ca
formă de remunerare pentru evoluare în presă, la radio şi televiziune.

Lansarea Fondului electronic al valorilor culturale din R. Moldova plasat în Internet.

 

Producerea şi distribuirea filmului

Bazele cinematografiei în Rep. Moldova au fost puse odată cu fondarea studioului „Moldova-film” în anul 1952. În perioada sovetică a anilor 80 Studioul „Moldova-film” producea anual peste 25 de filme documentare, câte 3-4 filme de ficţiune de lungmetraj şi 4 filme de desene animate, însă după căderea URSS a început declinul acestui domeniu din considerente economice, ceea ce a favorizat apariţia unor studiouri particulare, care erau mai mult orientate spre proiecte comerciale.

Coordonarea domeniului cinematografic în Moldova în perioada 2001 – 2005 a fost realizată de către Departamentul Cinematografie din cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova. Scopul departamentului era promovarea politicii de stat în sfera producţiei cinematografice, reglementarea activităţii cinematografice în domeniul privat, crearea condiţiilor necesare pentru producerea, difuzarea, exploatarea, restaurarea şi conservarea operelor cinematografice de înaltă valoare artistică. În 2005 Departamentul a fost transformat în Direcţia Cinematografie pe lângă Ministerul Culturii şi Turismului, iar în 2006 a fost lichidată şi direcţia dată. La moment lipseşte o strategie de relansare, producere şi promovare a producţiei cinematografice. Studioul “Moldova-film” reprezintă o instituţie, care şi-a păstrat capacităţile de producţie pe care le-a moştenit de la sistemul centralizat. După privatizarea cinematografelor doar o parte din ele şi-au restabilit activitatea. Cu excepţia cinematografului „ Odeon”, în care o parte din producţie este prezentată în limba română, toate celelalte cinematografe rulează filme importate prin sistemul de distribuţie din Rusia şi prezentate în limba rusă, deoarece în Moldova lipseşte un centru de dublare/subtitrare a filmelor în limba română. Majoritatea studiourilor particulare s-au specializat în producerea de spoturi publicitare, filme documentare sau de scurtmetraj. Pentru relansarea producţiei cinematografice este necesară atragerea investiţiilor străine.

Recomandări:

Este necesară elaborarea şi adoptarea Legii cinematografiei, care, ar prevedea şi mecanismul de inventariere, păstrare şi difuzare a filmelor din arhiva studioului “Moldova-film”;

Elaborarea unui mecanism eficient de atragere a investiţiilor străine în producerea filmelor.

Literatura

În domeniul literaturii lipseşte o politică culturală de promovare şi susţinere a scriitorilor şi a produsului literar. Scriitorii sunt obligaţi în condiţiile economiei de piaţă să se ocupe de toate problemele legate de realizarea şi promovarea unui produs literar în mod individual. Scriitorii nu beneficiază de scutiri specifice fiscale şi de un sistem de asistenţă socială. În ceea ce privesşte cadrul legal: în Rep. Moldova nu există legi speciale privind literatura, cu excepţia unor legi generale ce fac parte din Legea Culturii.

Recomandări:

Elaborarea unui proiect de modernizare a Muzeului literaturii;

Crearea unei instituţii de agenţi literari;

Crearea unui traseu turistic “literar”;

Artele vizuale

Republica Moldova are o piaţă de desfacere foarte redusă pentru creaţiile artiştilor plastici. Criza economică şi socială impune artistul plastic să caute noi pieţi de desfacere şi promovare a operelor de artă în afara Rep. Moldova, drept rezultat mulţi artişti plastici abandonează domeniul sau migrează peste hotarele Rep. Moldova. Pînă la moment nu este clar definit statutul artistului plastic şi cadrul legal al activităţii artistului, ceea ce îl lipseşte pe artist de îndemnizaţii sociale şi scutiri de impozit pe venit. Artiştii plastici nu posedă cunoştinţe privind modul de organizare a activităţii lor în noile condiţii economice. Uniunea Artiştilor Plastici, care oferă artiştilor plastici o formă de organizare moştenită din sistemul sovetic atit din punct de vedere a managementului cît şi a modelului de funcţionalitate. Această structură este dependentă de injectările financiare din partea Ministerului Culturii şi Turismului, ceea ce o face ineficientă şi dependentă de politica promovată de partidele care sunt la guvernare. Totuşi arta profesionistă a scăpat de marginalizarea ideologică, dar a nimerit sub marginalizarea economică. Artiştii duc o lipsă acută de ateliere pentru activitate.

Din reţeaua de instituţii în domeniul artelor vizuale fac parte: Secţiile „Arta plastică” şi „Artele decorative, arhitectura şi designul” în cadrul Academiei de Ştiinţe, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, catedra de pictură şi grafică a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă”, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru”, şi a. În ultimii ani se consolidează o platformă a organizaţiior nonguvernamentale în domeniul artelor vizuale printre care cele mai active sunt: KSAK, ARS DOR, Papyrus-Art, MART, Galeria Aorta, etc.

 

Elaborarea şi promovarea legislaţiei privind Statutul Artistului;

Reformarea sistemului de învăţământ prin introducerea practicilor artelor vizuale sincronizate la tendinţele actuale, tehnicile şi mediile noi în sistemul de învăţământ la toate nivelele, completarea şi rescrierea întregului curriculum, ajustarea metodologiei din sistemul de învăţământ si întregului concept privind educaţia la standardele internaţionale, crearea unui sistem metodologic pentru a ajusta predarea artelor vizuale în sistemul de învăţământ la toate nivelele;

De introdus în nomenclatorul ocupaţiilor noţiunea de liber profesionist.

Mission

ARS DOR is a Centre of Art & Professional Development that promotes culture as an important factor for political, social, economical and cultural re-connection and re-integration of Moldova society to european platform.